厦门：40批次童装不合格 28批次抽自“新华都

Cr?ciun
Icoan? cu Na?terea Domnului din secolul al XVIII-lea, regiunea Moghil?u.
S?rb?torit? de	Cre?tini ?i mul?i necre?tini
Semnifica?ie	S?rb?toarea Na?terii Domnului
Data	25 decembrie (Cre?tinismul occidental ?i o parte dintre bisericile cre?tine r?s?ritene, inclusiv Biserica Ortodox? Roman?) 6 ianuarie (Biserica Apostolic? Armean? ?i Biserica Evanghelic? Armean?) 7 ianuarie (stil vechi 25 decembrie) (majoritatea bisericilor vechi orientale ?i o parte dintre bisericile ortodoxe r?s?ritene) 19 ianuarie (stil vechi 6 ianuarie) (Patriarhia Armean? a Ierusalimului)
Festivit??i	Oferirea de cadouri, reuniuni de familie ?i alte ?ntalniri sociale, decora?iuni simbolice, mese festive.
Observ?ri	Servicii religioase
Asociere	Ajunul Cr?ciunului, Advent, Buna Vestire, Epifania, Botezul Domnului, Postul Na?terii Domnului, Na?terea lui Iisus Hristos, Yule, Boxing Day.

Coroni?? de Cr?ciun din Romania, la fereastr?

Coroni?? de Cr?ciun din Romania, pe o u??

Brad de Cr?ciun ?mpodobit, ?ntr-o locuin??

Pentru alte sensuri, vede?i Cr?ciun (dezambiguizare).

百度 　　甘肃在计划性抽检的基础上，今年根据日常检查、既往抽检、节令热销、舆情热点、突发性食品安全问题等，及时组织开展专项抽检工作；结合飞行检查、体系检查等日常监管发现的问题，以及新的法规制度、食品质量安全提升行动进展情况，适时调整抽检任务；在现有基础上，扩大评价性抽检试点规模，按人口规模确定抽检任务，鼓励采用新技术创新抽检方式、方法，严格按照相关法律法规、规范制度开展抽检工作。

Cr?ciunul sau Na?terea Domnului se s?rb?tore?te anual ?n cinstea na?terii Domnului Iisus Hristos pe data de 25 decembrie. Este o s?rb?toare religioas? ?i cultural? important? pentru milioane de oameni din ?ntreaga lume, una dintre cele mai semnificative s?rb?tori liturgice ale cre?tinismului, iar tradi?iile asociate variaz? ?n func?ie de confesiune.

?n Biserica Ortodox?, preg?tirile pentru Cr?ciun ?ncep cu Postul Cr?ciunului, o perioad? de patruzeci de zile de post ?i rug?ciune, ?n timp ce Biserica Catolic? s?rb?toresc acest timp prin Advent, o perioad? de patru s?pt?mani de a?teptare spiritual?. Cr?ciunul face parte din cele 12 praznice ?mp?r?te?ti ale bisericilor de rit bizantin, avand un loc central ?n calendarul liturgic.

?n Romania, Cr?ciunul este s?rb?torit timp de trei zile, cu ziua de 25 decembrie ?n prim-plan, urmat? de a doua zi de Cr?ciun, pe 26 decembrie. Este o s?rb?toare public? ?n multe ??ri, celebrat? religios de majoritatea cre?tinilor ?i cultural de mul?i necre?tini, devenind un moment de bucurie care une?te familiile ?i comunit??ile ?ntr-un spirit autentic de s?rb?toare.

Relat?rile din Noul Testament descriu Na?terea lui Iisus Hristos ?n Betleem, conform profe?iilor mesianice. Iosif ?i Maria, neputand g?si loc ?ntr-un han, au fost g?zdui?i ?ntr-un staul, unde s-a n?scut Pruncul Sfant. ?ngerii au vestit na?terea p?storilor, care au r?spandit vestea cu bucurie.

Stabilirea datei exacte a na?terii lui Iisus a fost ?ndelung discutat?. ?n secolul al IV-lea, Biserica Cre?tin? a fixat 25 decembrie ca dat? oficial?, coincizand cu solsti?iul de iarn? din Imperiul Roman, la nou? luni dup? Bunavestire, s?rb?torit? pe 25 martie, zi ce marcheaz? ?i echinoc?iul de prim?var? ?n calendarul roman. Majoritatea cre?tinilor, inclusiv cei din Romania, s?rb?toresc Cr?ciunul conform calendarului gregorian. Totu?i, unele Biserici Cre?tine R?s?ritene, care folosesc calendarul iulian, s?rb?toresc Cr?ciunul pe 25 decembrie conform acestuia, corespunz?tor datei de 7 ianuarie ?n calendarul gregorian. Pentru cre?tini, semnifica?ia Cr?ciunului nu se rezum? la data exact? a na?terii lui Iisus, ci la credin?a c? Dumnezeu s-a ?ntrupat pentru a mantui omenirea prin isp??irea p?catelor.

Obiceiurile de Cr?ciun ?n Romania reflect? o combina?ie armonioas? de tradi?ii precre?tine, cre?tine ?i influen?e moderne, seculare. Printre cele mai r?spandite obiceiuri se num?r? oferirea de cadouri, cantatul colindelor – o tradi?ie profund legat? de spiritul s?rb?torilor –, participarea la slujbele religioase, preg?tirea unei mese festive ?i decorarea casei cu bradul de Cr?ciun, lumini?e, ghirlande ?i scene ale Na?terii Domnului. ?n unele gospod?rii, ?n special cele catolice, dar ?i ?n mai multe familii ortodoxe sau seculare, sunt prezente elemente precum calendarele de Advent sau coroni?ele de Advent. S?rb?toarea este marcat? ?i prin schimbul de felicit?ri, vizionarea unor filme tematice sau participarea la piese de teatru dedicate Na?terii lui Hristos, oferind un prilej de bucurie care reune?te familiile ?i comunit??ile ?ntr-un spirit autentic ?i cald.

De asemenea, figuri precum Mo? Cr?ciun ?i Sfantul Nicolae joac? un rol central ?n aducerea cadourilor copiilor, fiecare fiind ?nso?it de propriile tradi?ii ?i legende. Cr?ciunul este totodat? o perioad? important? din punct de vedere economic, avand un impact semnificativ asupra vanz?rilor ?i activit??ilor comerciale. ?n ultimele secole, aceast? s?rb?toare a c?p?tat o relevan?? tot mai mare, nu doar ?n plan religios ?i cultural, ci ?i ?n cel economic.

Originea termenului

Mul?i cercet?tori (Pericle Papahagi, Vasile Parvan, Sextil Pu?cariu, Theodor Capidan, Nicolae Dr?ganu), consider? c? termenul provine din latinescul calatio cu forma sa de acuzativ calationem. La romani, prin calatio se ?n?elegea convocarea poporului de c?tre preo?ii p?gani ?n fiecare zi de ?ntai a lunii pentru anun?area s?rb?torilor din luna respectiv?, ?i, prin extindere, s?rb?toarea ?n general, c?ci cea mai important? calatio era aceea de la 1 ianuarie. Pan? c?tre sfar?itul secolului al IV-lea, na?terea lui Hristos se s?rb?torea odat? cu Boboteaza la 6 ianuarie, cand se obi?nuia s? se fac? anun?area s?rb?torilor de peste an (Pa?ti etc.). ?i cum celor de curand cre?tina?i din Dacia ?i din sudul Dun?rii aceast? anun?are li se p?rea apropiat? de s?rb?toarea p?gan? calatio, au denumit cu acest termen s?rb?toarea cre?tin? a na?terii lui Hristos. Datele la care se s?rb?tore?te Cr?ciunul sunt orientative, pentru c? nu se ?tie data exact? a na?terii lui Iisus.

Al?i cercet?tori (?ntre care Aron ?i Ovid Densusianu, Al. Rosetti, Al. Graur ?.a.) deriv? cuvantul Cr?ciun din etimonul creatio (cu acuzativul creationem, ?n latina vulgar? creation/creatiun), deci ziua cre?rii sau a facerii lui Isus. De?i s-ar putea obiecta c? acesta ar fi o concep?ie arian? (care socote?te c? Fiul este o creatur? a Tat?lui), se poate r?spunde c? poporul care a creat termenul nu putea cunoa?te (?i nu se cunoa?te nici acum) asemenea subtilit??i teologice. ?n reac?ie la aceast? ambiguitate, elitele biserice?ti au ?nlocuit aceste termen popular cu acela de s?rb?toarea N?scutului (tot de origine latin?), a?a cum se constat? ?n Evanghelia ?nv???toare din 1642 ?i ?n Cazania lui Varlaam din 1643, pe baza aceluia?i termen deci cu care ?i celelalte limbi neolatine (romanice) – ?i nu numai – au derivat numele s?rb?torii (francez? No?l, portughez? Natal, italian? Natale, spaniol? Navidad, englez? Nativity).

Alte etimoane latine care au fost propuse de lingvi?ti sunt (in)carnationem (Lexiconul de la Buda), crastinum (Hasdeu 615) ?i Christi ieiunium (Schuchardt, Literaturblatt VII, 154). Acesta din urm? seam?n? cu termenul uzual grecesc Χριστο?γεννα (citit Hristúyena) ?nsemnand Na?terea lui Hristos. Termenul apare cu diverse semnifica?ii sau ca nume propriu ?n mai multe limbi care au fost ?n contact cu romana: limba bulgar?, limba ucrainean?, limba sarb?, limba rus? (rusa veche ?i rusa modern?). O alt? etimologie e legat? de denumirea s?rb?torii p?gane a slavilor pentru solsti?iul de iarn? ?i anume Korochun (корочун, карачун ?n rus?), Kra?ún (?n ceh? ?i slovac?). ?n limba maghiar? denumirea Cr?ciunului este Karácsony. Lexiconul de la Buda sus?ine c? termenul ar fi fost preluat pe filier? latin?, din (in)carnationem, la fel ca ?i Cr?ciun, explica?ie f?r? suport ?tiin?ific, cuvantul maghiar provenind aproape sigur tot de la slavi.

Sorin Paliga sus?ine c? termenul Cr?ciun ar fi de origine daco-trac? legat de s?rb?torile focului cu ocazia solsti?iului de iarn?. Precum ?i ?n albanez? kercu ?bucat? de lemn”, ?n italian? Ceppo (?Cr?ciun”, dar ?i ?creang?”/?crac?”) tot a?a ?i ?n roman? Cr?ciun ar ?nsemna ?crengu??”/?cr?cu??”. Aceasta posibilitate lingvistic? este sus?inut? ?i de obiceiul roman de a pune crengu?e / cr?ci de copac la casele oamenilor cu ocazia solsti?iului de iarn? ?i a festivit??ilor Sol Invictus.

Na?terea Domnului

Articol principal: Na?terea Domnului

Evanghelia canonic? a lui Luca, cat ?i cea a lui Matei descriu pe Iisus ca fiind n?scut ?n Betleem (din Iudeea controlat? de romani), din mam? fecioar?. ?n relatarea din Evanghelia dup? Luca, Iosif ?i Maria c?l?toresc de la Nazaret la Betleem pentru recens?mant, iar Iisus este n?scut acolo ?i pus ?ntr-o iesle. ?ngeri apar ?i declar? c? Iisus este un salvator al ?ntregii omeniri ?i p?storii vin ca s?-l adore. ?n relatarea lui Matei, cei trei magi urmeaz? o stea pan? la Betleem pentru a aduce daruri lui Iisus, n?scut ca regele iudeilor. Regele Irod ordon? masacrul tuturor b?ie?ilor din Betleem care au mai pu?in de doi ani, dar familia lui Iisus fuge la timp ?n Egipt, iar mai tarziu se restabile?te ?n Nazaret.

Istoria s?rb?torii

Perioada Antichit??ii ?i Evului Mediu

Tablou german de la jum?tatea secolului al XV-lea.

?n secolul al II-lea, ?cele mai vechi documente biserice?ti” atest? c? ?cre?tinii ??i aminteau ?i celebrau na?terea Domnului”. Aceast? practic? a ap?rut organic din devo?iunea autentic? a credincio?ilor, de?i ?nu existau opinii unanime asupra unei date fixe”. Cel mai vechi document care men?ioneaz? 25 decembrie ca ziua na?terii lui Iisus este Cronograful din 354 (sau Calendarul lui Filocalus), care stabile?te aceast? dat? ?i ca ziua de na?tere a lui Sol Invictus (?Soarele Ne?nvins”), un zeu solar venerat ?n Imperiul Roman. Aceast? paralel? a fost interpretat? de unii istorici ca o ?ncercare a cre?tinilor de a ?nlocui s?rb?torile p?gane cu s?rb?tori cre?tine.

De?i Cr?ciunul nu apare ?n listele s?rb?torilor ?ntocmite de primii scriitori cre?tini, precum Irineu ?i Tertulian, istorici liturgici sus?in c? data de 25 decembrie a fost stabilit? oficial la Roma, ?n jurul anului 336 d.Hr. Aceasta este sus?inut? de Papa Iuliu I, episcopul Romei ?ntre 337 ?i 352, care ar fi stabilit-o. Pe de alt? parte, P?rin?i ai Bisericii precum Ioan Gur? de Aur, Augustin de Hipona ?i Ieronim confirm? aceast? dat? spre sfar?itul secolului al IV-lea.

?n primele secole ale cre?tinismului, ?ns?, au existat opozi?ii semnificative fa?? de celebrarea zilelor de na?tere, inclusiv a na?terii lui Iisus. Tertulian ?i Irineu, de exemplu, au respins acest obicei ca fiind o practic? p?gan?. Ace?tia preferau s? celebreze martirii ?n ziua mor?ii lor, considerand-o ?adev?rata na?tere”. Aceast? opozi?ie reflecta o reac?ie ?mpotriva festivit??ilor p?gane, cum ar fi Saturnaliile romane, care erau caracterizate de excese ?i petreceri.

Data de 25 decembrie coincide cu solsti?iul de iarn? ?n Imperiul Roman, iar festivalul roman Dies Natalis Solis Invicti (ziua de na?tere a lui Sol Invictus) era celebrat ?nc? din anul 274 d.Hr. Alegerea acestei date a fost, probabil, una strategic?, cre?tinii adaptand tradi?iile p?gane pentru a face tranzi?ia mai u?oar? c?tre s?rb?torirea na?terii lui Iisus. Astfel, Biserica timpurie a ales s? se conformeze unor festivit??i deja consacrate, facilitand r?spandirea cre?tinismului printre masele deja familiarizate cu aceste tradi?ii.

?n Imperiul de R?s?rit, Cr?ciunul era s?rb?torit ini?ial ?mpreun? cu Epifania pe 6 ianuarie, accentul fiind pus pe [[botezul lui Iisus, simbolizand ?nceputul misiunii Sale divine, mai degrab? decat na?terea Sa. Cr?ciunul a ?nceput s? fie s?rb?torit separat pe 25 decembrie abia spre sfar?itul secolului al IV-lea, mai ?ntai la Constantinopol (?n 379), apoi la Antiohia (probabil ?n 388) ?i ?n cele din urm? la Alexandria, ?n secolul urm?tor. Iadgariul georgian, un vechi text liturgic al Bisericii Ortodoxe Georgiene, ofer? o dovad? important? c?, ?n secolul al VI-lea, Cr?ciunul era s?rb?torit ?i la Ierusalim.

?n acelea?i vremuri, 25 decembrie era asociat cu na?terea altor zei, cum ar fi Mithra, un zeu persan, al c?rui cult prezenta paralele semnificative cu cre?tinismul, inclusiv na?terea unui zeu salvator din fecioar? – o tem? comun? ?n multe culturi. ?n Europa de Nord, triburile germanice s?rb?toreau ?Yule”, un festival al rena?terii soarelui, simbolizand ?lumina lumii” – un titlu atribuit ?i lui Iisus.

Na?terea Domnului, o ilustra?ie medieval? din ?Hortus Deliciarum”, realizat? de Herrada de Landsberg ?n secolul al XII-lea.

?n Evul Mediu Timpuri, Ziua Cr?ciunului era adesea eclipsat? de s?rb?toarea Epifaniei, care, ?n cre?tinismul occidental, celebra vizita magilor. Totu?i, calendarul medieval era dominat de s?rb?tori legate de Cr?ciun, iar cele patruzeci de zile premerg?toare Cr?ciunului – cunoscute sub denumirea de ?Postul Cr?ciunului” sau ?Advent” (care ?ncepea pe 11 noiembrie, la s?rb?toarea Sf. Martin din Tours) – aveau rolul de preg?tire spiritual? pentru aceast? s?rb?toare. ?n Italia, tradi?iile fostei Saturnalii erau strans legate de Advent. ?n jurul secolului al XII-lea, aceste tradi?ii s-au mutat ?n perioada celor Dou?sprezece Zile ale Cr?ciunului (25 decembrie – 5 ianuarie), cunoscut? ?n calendarele liturgice drept ?Perioada Cr?ciunului” sau ?Cele Dou?sprezece Zile Sfinte”.

Na?terea Domnului, ilustrat? ?ntr-un misal din secolul al XIV-lea, o carte liturgic? ce reune?te textele ?i muzica necesare pentru celebrarea Liturghiei pe tot parcursul anului.

?n anul 567, Sinodul de la Tours a instituit perioada Cr?ciunului, proclamand ?cele dou?sprezece zile de la Cr?ciun pan? la Epifanie ca o perioad? sacr? ?i festiv?” ?i stabilind postul de Advent ca preg?tire pentru s?rb?toare. Aceste reglement?ri aveau scopul de a ajusta calendarul solar iulian la cele lunare din provinciile estice ale Imperiului Roman.

De-a lungul Evului Mediu, Ziua Cr?ciunului a c?p?tat un caracter tot mai important. Dup? ce Carol cel Mare a fost ?ncoronat ?mp?rat pe 25 decembrie 800, Ziua Cr?ciunului a devenit un simbol al unit??ii ?i puterii politice, iar tradi?ia ?ncoron?rii monarhilor ?n aceast? zi, exemplificat? de Carol cel Mare ?i al?i regi, a influen?at ?i cultura roman?.

?ncoronarea lui Carol cel Mare ?n ziua de Cr?ciun din 800 a consolidat importan?a ?i popularitatea acestei s?rb?tori.

Pan? ?n Evul Mediu Clasic, Cr?ciunul devenise o s?rb?toare de amploare, iar cronicarii men?ionau frecvent loca?iile festive ale magna?ilor. ?n 1377, Regele Richard al II-lea al Angliei a organizat o mas? de Cr?ciun fastuoas?, consumandu-se 28 de boi ?i 300 de oi. M?garul de Cr?ciun (Yule boar) era un simbol al meselor de Cr?ciun, iar colindele cantate de grupuri de dansatori ?i cant?re?i deveneau tot mai populare. ?n paralel, obiceiurile de be?ie ?i jocuri de noroc erau criticate de unii scriitori, care le asociau cu tradi?iile Saturnaliilor.

?n contextul romanesc, influen?ele medievale au modelat profund percep?ia Cr?ciunului ?i au ?mbog??it obiceiurile locale. Tradi?iile de Cr?ciun ?mbin? armonios religia cre?tin? cu obiceiuri str?vechi. Cele patruzeci de zile ale Postului Cr?ciunului r?man un timp consacrat preg?tirii spirituale, iar s?rb?torile propriu-zise reprezint? o ocazie de reuniune familial?. Colindele, care evoc? tradi?iile medievale ale s?rb?torilor de iarn?, reprezint? o simbioz? ?ntre obiceiurile populare ?i cele religioase. Preparatele din carne de porc, precum sarmalele, reflect? continuitatea tradi?iilor culinare din Evul Mediu, cand carnea de porc era central? ?n mesele festive. ?n acela?i timp, tradi?ia d?ruirii cadourilor ?n Ajunul Cr?ciunului (24 decembrie) a fost p?strat? ?i adaptat?, preluand influen?e din practicile occidentale.

?n ceea ce prive?te influen?ele reformei protestante, schimbarea figurii aduc?torului de daruri, de la Sfantul Nicolae la Pruncul Hristos sau Christkindl, a avut un impact redus asupra tradi?iilor ortodoxe romane?ti. Totu?i, elemente culturale externe sunt vizibile ?n anumite obiceiuri festive ?i ?n accentul tot mai pronun?at pe reuniunile de familie, care r?man un aspect central al s?rb?torii Cr?ciunului.

Secolele al XVII-lea ?i al XVIII-lea

Martin Luther a avut un rol semnificativ ?n introducerea pomului de Cr?ciun ?i ?n stabilirea tradi?iei de a oferi cadouri ?n Ajunul Cr?ciunului.

Dup? Reforma Protestant?, multe denomina?iuni cre?tine, precum Biserica Luteran? ?i Biserica Anglican?, au continuat s? s?rb?toreasc? Cr?ciunul. Martin Luther a contribuit la formarea unei culturi distincte a Cr?ciunului ?n Germania, influen?and ulterior obiceiurile din America de Nord. ?n Anglia, Biserica Anglican? sus?inea s?rb?torirea Cr?ciunului ?ntr-un mod mai elaborat, ?n contrast cu puritanii care o considerau o inven?ie catolic? ?i un simbol al idolatriei. Dup? victoria parlamentarilor ?n R?zboiul Civil Englez, Cr?ciunul a fost interzis ?n 1647, ceea ce a dus la revolte ?n mai multe ora?e, inclusiv Canterbury. Dup? restaurarea monarhiei ?n 1660, regele Carol al II-lea a relegalizat Cr?ciunul ?n Anglia.

?n Sco?ia, ?ns?, Cr?ciunul a r?mas interzis pan? ?n 1712, ?n ciuda ?ncerc?rilor regelui Iacob al VI-lea de a impune s?rb?toarea. Influen?a presbiterian? a dus la abolirea oficial? a Cr?ciunului ?n 1640, iar popula?ia a continuat s? ignore celebrarea acestuia pan? mult mai tarziu.

?n coloniile americane, puritanii din Noua Anglie au interzis Cr?ciunul, iar ?n Boston, ?ntre 1659 ?i 1681, s?rb?toarea a fost complet interzis?. ?n schimb, coloni?tii germani din Pennsylvania, ?n special moravienii din Bethlehem, au s?rb?torit Cr?ciunul cu entuziasm, introducand tradi?ii precum pomul de Cr?ciun ?i scenele Nativit??ii.

?n Fran?a revolu?ionar?, politicile anticlericale ale Cultului Ra?iunii au dus la interzicerea slujbelor religioase de Cr?ciun ?i la schimbarea tradi?iilor, cum ar fi redenumirea pr?jiturii celor trei magi ?n "pr?jitura egalit??ii".

?n regiunile romane?ti, s?rb?torile de Cr?ciun erau legate de tradi?iile religioase ortodoxe ?i de folclorul local, reflectand valorile comunitare ?i obiceiurile populare specifice regiunilor respective, f?r? a fi influen?ate semnificativ de conflictele confesionale sau politice din alte p?r?i ale Europei.

Secolul al XIX-lea

Ebenezer Scrooge ?i Duhul Cr?ciunului Prezent. Ilustra?ie din opera Colind de Cr?ciun de Charles Dickens, 1843.

La ?nceputul secolului al XIX-lea, festivit??ile de Cr?ciun au ?nceput s? fie celebrate mai pe larg, influen?ate de tendin?ele religioase ?i culturale din Europa Occidental?. Mi?carea Oxford din Biserica Anglican?, care accentua importan?a Cr?ciunului ?n cre?tinism ?i caritatea fa?? de s?raci, a avut ecouri ?i ?n Europa Central? ?i de Est. ?n aceast? perioad?, ?i ?n ??rile romane?ti, Cr?ciunul a c?p?tat un rol central ?n via?a comunit??ilor, fiind marcat de colinde, slujbe religioase ?i acte de generozitate fa?? de cei nevoia?i.

Scriitori precum Charles Dickens, prin opere ca Colind de Cr?ciun (1843), au modelat imaginea Cr?ciunului ca o s?rb?toare a familiei, a bun?voin?ei ?i a compasiunii. Povestea sa a contribuit la popularizarea expresiei ?Cr?ciun fericit” ?i la promovarea reuniunilor familiale, a spiritului de generozitate ?i a tradi?iilor culinare festive. Its instant popularity played a major role in portraying Christmas as a holiday emphasizing family, goodwill, and compassion. De?i influen?ele directe din literatura englez? au ajuns mai tarziu ?n spa?iul romanesc, temele de reconciliere social? ?i solidaritate au rezonat profund cu obiceiurile locale de ajutor reciproc ?i colindat. Tradi?iile romane?ti reflect? un spirit similar, vestind na?terea lui Iisus ?i promovand unitatea ?n comunitate.

Introducerea pomului de Cr?ciun, o tradi?ie de origine german?, a avut loc ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea ?n casele familiilor nobile ?i burgheze din Transilvania, regiune influen?at? de obiceiurile austro-ungare. Dup? ce regina Victoria ?i prin?ul Albert au popularizat tradi?ia pomului de Cr?ciun ?n Marea Britanie ?n secolul al XIX-lea, aceasta a fost adoptat? treptat ?i ?n Principatele Unite. Influenta regal? european? ?i leg?turile culturale cu Occidentul au f?cut ca pomul decorat cu luman?ri, ornamente ?i daruri s? devin? un simbol central al s?rb?torilor de iarn? ?n Romania, mai ales la sfar?itul secolului XIX ?i ?nceputul secolului XX.

Colind?tori ?n Bucure?ti, 1842.

?n aceea?i perioad?, felicit?rile de Cr?ciun au ap?rut ?n Anglia, fiind popularizate de Sir Henry Cole ?n 1843. Acest obicei s-a r?spandit rapid ?n ?ntreaga Europ?, iar mai tarziu a fost adoptat ?i ?n Romania, ad?ugand o not? modern? tradi?iilor locale. Colindele, ?ns?, au r?mas esen?a Cr?ciunului romanesc. Volume precum Colinde vechi ?i noi, ap?rute la mijlocul secolului, au contribuit la p?strarea ?i transmiterea acestor cantece ritualice, care vestesc na?terea lui Iisus ?i ?nt?resc leg?turile comunitare.

Pan? la sfar?itul secolului, Cr?ciunul ?i-a ca?tigat statutul de s?rb?toare neoficial? ?n toate regiunile Romaniei, marcand o perioad? de bucurie, credin?? ?i reuniune familial?. Influen?ele interna?ionale, cum ar fi pove?tile lui Dickens, tradi?iile legate de pomul de Cr?ciun, felicit?rile ?i decorurile festive, s-au ?mpletit armonios cu colindele, mesele ?mbel?ugate ?i obiceiurile locale, preg?tind terenul pentru modul ?n care Cr?ciunul este celebrat ast?zi ?n Romania.

Secolele XX ?i XXI

Vizita de Cr?ciun. Carte po?tal?, c. 1910.

?n timpul Primului R?zboi Mondial ?i ?n special (dar nu exclusiv) ?n 1914, au avut loc o serie de armisti?ii informale pentru Cr?ciun ?ntre armatele opuse. Aceste armisti?ii, organizate spontan de solda?i, au variat de la promisiuni de a nu trage (strigate de la distan?? pentru a reduce presiunea r?zboiului pentru o zi) la socializ?ri prietenoase, schimburi de cadouri ?i chiar jocuri sportive ?ntre inamici. Aceste incidente au devenit o parte binecunoscut? ?i semi-mitologizat? a memoriei populare. Ele au fost descrise ca un simbol al umanit??ii comune chiar ?i ?n cele mai ?ntunecate situa?ii ?i sunt folosite pentru a ilustra copiilor valorile Cr?ciunului.

Sub ateismul de stat al Uniunii Sovietice, dup? ?nfiin?area sa ?n 1917, s?rb?torirea Cr?ciunului—al?turi de alte s?rb?tori cre?tine—a fost interzis? ?n spa?iul public. ?n anii 1920, 1930 ?i 1940, Liga Ateistilor Militanti a ?ncurajat elevii s? militeze ?mpotriva tradi?iilor de Cr?ciun, cum ar fi pomul de Cr?ciun, dar ?i ?mpotriva altor s?rb?tori cre?tine, inclusiv Pa?tele; Liga a stabilit o s?rb?toare antireligioas? pe data de 31 a fiec?rei luni ca ?nlocuitor. ?n apogeul acestei persecu?ii, ?n 1929, de Cr?ciun, copiii din Moscova au fost ?ncuraja?i s? scuipe pe crucifixuri ca protest ?mpotriva s?rb?torii. ?n schimb, importan?a s?rb?torii ?i toate elementele asociate, cum ar fi pomul de Cr?ciun ?i schimbul de cadouri, au fost transferate c?tre Anul Nou. Abia dup? dizolvarea Uniunii Sovietice ?n 1991, persecu?ia a luat sfar?it, iar Cr?ciunul ortodox a redevenit o s?rb?toare de stat pentru prima dat? ?n Rusia dup? ?apte decenii.

Mo? Geril? ?n propaganda comunist? din Republica Socialist? Romania.

?n Romania, perioada regimului comunist a adus o marginalizare similar? a s?rb?torii Cr?ciunului, aceasta fiind ?nlocuit? oficial de festivit??ile de Anul Nou ?i de figura lui Mo? Geril?. Cu toate acestea, tradi?iile au supravie?uit ?n familiile romane?ti, iar Cr?ciunul a r?mas un simbol al credin?ei ?i al identit??ii culturale. Dup? 1989, odat? cu c?derea regimului comunist, Cr?ciunul a redevenit o s?rb?toare public? ?i un moment de celebrare a valorilor na?ionale ?i religioase.

Profesorul de istorie european? Joseph Perry a scris c?, similar, ?n Germania nazist?, ?deoarece ideologii nazi?ti vedeau religia organizat? ca pe un inamic al statului totalitar, propagandi?tii au c?utat s? reduc? importan?a—sau s? elimine complet—aspectele cre?tine ale s?rb?torii” ?i c? ?Propagandi?tii promovau neobosit numeroase cantece de Cr?ciun nazificate, care ?nlocuiau temele cre?tine cu ideologiile rasiale ale regimului.”

Pe m?sur? ce s?rb?torile de Cr?ciun au ?nceput s? se r?spandeasc? la nivel global, inclusiv ?n afara culturilor tradi?ionale cre?tine, mai multe ??ri majoritar musulmane au ?nceput s? interzic? celebrarea Cr?ciunului, sus?inand c? aceasta submineaz? Islamul. ?n 2023, s?rb?torile publice de Cr?ciun au fost anulate la Betleem, ora?ul asociat cu na?terea lui Isus. Liderii palestinieni ai diferitelor denomina?iuni cre?tine au citat r?zboiul ?ntre Israel ?i Hamas ca motiv pentru decizia unanim? de a anula s?rb?torile.

Alegerea datei de 25 decembrie

O teorie pentru a explica alegerea datei de 25 decembrie pentru celebrarea na?terii lui Iisus este cre?tinarea festivalului p?gan de la Roma Dies Natalis Solis Invicti, care ?nseamn? "ziua de na?tere a Soarelui Necucerit", un festival inaugurat de ?mp?ratul roman Aurelian (270-275), pentru a s?rb?tori zeul soare ?i a s?rb?tori solsti?iul de iarn?, de la 25 decembrie. Conform acestei teorii, ?n timpul domniei ?mp?ratului Constantin, scriitorii cre?tini au asimilat aceast? s?rb?toare ca ziua de na?tere a lui Isus, asociind-o cu "Soarele neprih?nirii" men?ionat ?n Maleahi 4:2 (Sol Iustitiae).

O expresie explicit? a acestei teorii apare ?ntr-o adnotare a datei incerte ad?ugat? unui manuscris a unei lucr?ri a episcopului sirian, din sec. al XII-lea, Jacob Bar-Salibi. Scribul care a ad?ugat adnotarea a scris: "Era un obicei al p?ganilor de a s?rb?tori ?n aceea?i zi de 25 decembrie na?terea Soarelui, cand se aprindeau lumini ?n semn de s?rb?toare. La aceste solemnit??i ?i chefuri luau parte ?i cre?tinii. ?n consecin??, cand exper?ii bisericii ?i-au dat seama c? cre?tinii aveau o ?nclina?ie pentru acest festival, s-au sf?tuit ?i au f?cut ?n a?a fel ?ncat adev?rata Na?tere a Domnului s? fie celebrat? ?n acea zi." Aceast? idee a devenit popular? mai ales ?n secolele 18 ?i 19.

O fresc? din secolul 17 din Catedrala Svetitskhoveli ?n Georgia, reprezentand pe Isus ?ntr-un cerc de ?ngeri ?i un cerc exterior cu Zodiacul ?i un al treisprezecelea semn.

?n hot?rarea pronun?at? de Comisia Liturgic? a Bisericii Angliei, acest punct de vedere a fost contestat pe baza unei vechi tradi?ii, potrivit c?reia data de Cr?ciun a fost stabilit la nou? luni de la data de 25 martie, data echinoc?iului de prim?var?, cand este s?rb?torit? Buna Vestire. Acest punct de vedere alternativ este considerat a fi academic "o ipotez? viabil? corect?", de?i nesigur?. Data din calendarul evreiesc de 14 Nisan a fost considerat? a fi cea a crea?iei, precum ?i a Exodului ?i deci a Pa?telui, iar cre?tinii au considerat c? noua crea?ie, atat moartea lui Isus cat ?i ?nceputul vie?ii sale umane, a avut loc pe aceea?i dat?, pe care unii o consider? 25 martie ?n calendarul iulian. A fost o credin?? tradi?ional? evreiasc? conform c?reia oamenii mari tr?iesc un num?r ?ntreg de ani, f?r? frac?iuni de an, astfel c? Isus a fost considerat a fi fost conceput la 25 martie, ?i c? a murit tot pe 25 martie, dat? care a fost calculat? pentru a coincide cu 14 Nisan. Sextus Julius Africanul (c. 160 – c. 240) a dat 25 martie ca zi a crea?iei ?i a concep?iei lui Isus. ?n lucrarea sa Adversus Haereses, Irineu (c. 130-202) a identificat concep?ia lui Iisus la 25 martie ?i a legat-o de r?stignire la momentul echinoc?iului, cu na?terea lui Isus la nou? luni de la data de 25 decembrie, la momentul solsti?iului. O lucrare anonim? cunoscut? sub numele de De Pascha Computus (243) a legat ideea c? crea?ia a ?nceput la echinoc?iul de prim?var?, la 25 martie, cu concep?ia sau na?terea (cuvantul nascor ?nsemna ambele) a lui Isus, la 28 martie, ziua cre?rii soarelui ?n istorisirile Genezei. Un traduc?tor spune: "O providen?? splendid? ?i divin? a Domnului, c? ?n acea zi, chiar ?n ziua ?n care a fost f?cut soarele, 28 martie, o zi de miercuri, Hristos s? se fi n?scut. Din acest motiv Maleahi proorocul, vorbind despre el poporului, a declarat, 'Vou? v? va r?s?ri soarele drept??ii, ?i vindecarea este sub aripile Lui.'" Tratatul De solstitia et aequinoctia conceptionis et nativitatis Domini nostri Iesu Christi et Iohannis Baptistae atribuit ?n mod fals lui Ioan Gur?-de-Aur sus?ine de asemenea c? Iisus a fost conceput ?i r?stignit ?n aceea?i zi a anului ?i a calculat aceast? dat? ca fiind 25 martie. Acest tratat anonim afirm?, de asemenea: "Dar Domnul nostru, de asemenea, este n?scut ?n luna decembrie... opt zile ?nainte de calendele din ianuarie [25 decembrie]..., Dar ei o numesc 'ziua de na?tere a necuceritului'. Cine ?ntr-adev?r este atat de necucerit ca Domnul nostru...? Sau, dac? se spune c? este ziua de na?tere a Soarelui, El este Soarele Justi?iei."[8] Un pasaj din Comentariu la profetul Daniel de Ipolit al Romei, scris? la circa 204, a f?cut de asemenea apel la acest tratat anonim.

?n ceea ce prive?te s?rb?toarea religioas? a soarelui ca zeu (Sol) din decembrie, spre deosebire de s?rb?toarea solsti?iului de (re)na?tere a soarelui astronomic, un savant a comentat c?, "?n timp ce solsti?iul de iarn? ?n sau ?n jur de 25 decembrie a fost bine stabilit ?n calendarul roman imperial, nu exist? nicio dovad? c? o s?rb?toare religioas? a soarelui ?n acea zi ar fi antedatat celebrarea Cr?ciunului". "Thomas Talley a ar?tat c?, de?i ?mp?ratul Aurelian a dedicat un templu pentru zeul soarelui ?n Martius Campus (circa 274) care se serba probabil de "ziua de na?tere a Invincibilului Soare" pe 25 decembrie, cultul soarelui, la Roma p?gan?, ironic nu celebra solsti?iul de iarn?, ?i nici oricare dintre celelalte zile speciale, cum ar fi fost de a?teptat." Ghidul Oxford privind gandirea cre?tin? remarc? incertitudinea cu privire la ordinea s?rb?torilor religioase de ziua de na?tere a Necuceritului Soare ?i ziua de na?tere a lui Iisus, afirmand c? ipoteza c? 25 din decembrie a fost aleas? pentru a celebra na?terea lui Iisus se bazeaz? pe convingerea c? concep?ia sa a avut loc la 25 martie, "poten?ial stabilindu-se 25 decembrie ca un festival cre?tin ?nainte de decretul lui Aurelian, care, atunci cand a fost promulgat, a devenit pentru s?rb?toarea cre?tin? atat o oportunitate, cat ?i o provocare".

Cronografia din 354, o anluminur? compilat? din Roma, este o trimitere timpurie la data Na?terii Domnului din decembrie 25. ?n R?s?rit, primii cre?tini au s?rb?torit na?terea lui Hristos, ca parte a Bobotezei (6 ianuarie), de?i acest festival sublinia celebrarea botezului lui Isus.

Cr?ciunul a fost promovat ?n Orientul cre?tin ca parte a rena?terii catolicismului dup? moartea pro-arianului ?mp?ratul Valens, ?n B?t?lia de la Adrianopol din 378. S?rb?toarea a fost introdus? la Constantinopol ?n 379, ?i ?n Antiohia ?n aproximativ 380. S?rb?toarea a disp?rut dup? ce Grigorie din Nazianz a demisionat ca episcop ?n 381, de?i a fost reintrodus? de Ioan Gur?-de-Aur ?n aproximativ anul 400.

O enciclopedie spune: ?S?rb?torirea Cr?ciunului nu este stabilit? de Dumnezeu ?i nici nu-?i are originea ?n N[oul] T[estament]. Nimic din N[oul] T[estament], ?i cu atat mai pu?in din vreo alt? surs?, nu ne permite s? stabilim cu certitudine ziua na?terii lui Hristos“. — Cyclop?dia, de M’Clintock ?i Strong (New York, 1871), vol. II, p. 276.

Conform cu Evanghelia lui Luca 2:8–11, p?storii st?teau noaptea pe camp cand s-a n?scut Isus. O carte afirm?: ?Turmele... erau ?inute iarna ?n ad?posturi; chiar ?i numai de aici se poate vedea c? data tradi?ional? a Cr?ciunului, stabilit? s? fie iarna, este pu?in probabil s? fie corect?, ?ntrucat Evanghelia afirm? c? p?storii se aflau pe camp“. — Daily Life in the Time of Jesus, de Henri Daniel-Rops (New York, 1962), p. 228.

Iat? ce se spune ?ntr-o enciclopedie: ?Motivul pentru care s?rb?toarea Cr?ciunului se ?ine la 25 decembrie este destul de obscur, dar ?n general se crede c? aceast? zi a fost aleas? ca s? coincid? cu s?rb?torile p?gane care se ?ineau ?n preajma solsti?iului de iarn?, cand zilele ?ncep s? creasc?, pentru a se celebra ?rena?terea soarelui?. ... Saturnaliile romane (o s?rb?toare dedicat? lui Saturn, zeul agriculturii, ?i for?ei re?nnoite a soarelui) se ?ineau tot ?n acea perioad? ?i se consider? c? unele obiceiuri de Cr?ciun ??i au r?d?cinile ?n aceast? s?rb?toare p?gan? antic?“. — The Encyclopedia Americana (1977), vol. VI, p. 666.

O alt? lucrare declar?: ?Data na?terii lui Hristos nu se cunoa?te. Evangheliile nu indic? nici ziua, nici luna ... Potrivit ipotezei lui H. Usener .?.?., care este acceptat? ?n prezent de cei mai mul?i erudi?i, data na?terii lui Hristos a fost fixat? la solsti?iul de iarn? (25 decembrie ?n calendarul iulian, 6 ianuarie ?n cel egiptean), pentru c? ?n aceast? zi, ?n care soarele ??i ?ncepe drumul ?napoi spre cerul nordic, ?nchin?torii p?gani ai lui Mithra celebrau dies natalis Solis Invicti (ziua na?terii soarelui invincibil). La 25 decembrie 274, Aurelian a proclamat zeul-soare drept principalul zeu protector al imperiului ?i i-a dedicat un templu ?n Campus Martius. Cr?ciunul a luat fiin?? ?ntr-un timp cand cultul soarelui era deosebit de ?nfloritor la Roma“. — New Catholic Encyclopedia (1967), vol. III, p. 656.

Pomul de Cr?ciun

Articol principal: Pom de Cr?ciun

Obiceiul ?mpodobirii bradului de Cr?ciun ?si trage originile de la popoarele germanice. Tradi?ia s-a r?spandit ?n restul Europei ?i apoi ?n toata lumea dup? Primul R?zboi Mondial. ?ntre podoabele bradului bomboanele de pom, globurile ?i ghirlandele au devenit clasice.

Pom de Cr?ciun ?mpodobit

Mo? Cr?ciun

Articol principal: Mo? Cr?ciun

(?n englez?: Santa Claus) care ?i-a f?cut apari?ia ?n secolul I. Pe atunci el era imbracat in verde. El ?mparte cadouri tuturor copiilor ?n noaptea de Cr?ciun (de 24 spre 25 decembrie). Santa Claus este anglicizarea lui Sinterklaas care ?nseamn? Sfantul Nicolae ?n limba olandez?. Se pare c? termenul Santa Claus a ap?rut ?n SUA prin contactul imigran?ilor olandezi cu alte popula?ii americane. Olandezii cultiva?i sunt con?tien?i c? Sinterklaas e s?rb?toarea neao??, iar Cr?ciunul este s?rb?toare de import. Protestan?ii conservatori din Olanda nu introduc brad ?n cas? de Cr?ciun, fiind considerat obicei catolic de origine p?gan?.

Conform unei legende, tradi?ia cadourilor ?n noaptea de 24 decembrie spre 25 decembrie ar proveni de la Martin Luther care ar fi propagat din anul 1535 aceasta datin? numit? Christkindl (copila?ul Hristos) ca o alternativ? a obiceiului catolic Nikolaustag (ziua lui Nicolae) de pe 6 decembrie. Mult? vreme ?n familiile catolice a fost men?inut? mai departe tradi?ia cadourilor de Nikolaus. Scopul lui Martin Luther ar fi fost s? trezeasc? interesul copiilor pentru Hristos ?i s?-i ?ndep?rteze astfel de datina catolic? a cadourilor de Nikolaus, ea fiind un mod de venera?ie a catolicilor pentru sfin?i, lucru interzis protestan?ilor. Conform unei alte legende, Luther ar fi fost profund impresionat de cerul ?nstelat, lucru pe care nu l-a putut reproduce ?n cuvinte pentru familia sa, a?a c? a t?iat un brad, l-a pus ?n cas? ?i a pus luman?ri ?n el ?i le-a aprins. Conform legendei, aceasta ar fi originea bradului de cr?ciun.

Cr?ciunul ?n tradi?ia romaneasc?

Articol principal: Cr?ciunul ?n tradi?ia romaneasc?

Pe teritoriul romanesc, Cr?ciunul este una dintre cele mai importante s?rb?tori cre?tine.

Credin?? ?i legende populare privitoare la originea termenului

?n folclor se spune c? Fecioara Maria, cand trebuia s? nasc? pe fiul lui Dumnezeu, umbla, ?nso?it? de dreptul Iosif, din cas? ?n cas?, rugandu-i pe oameni s?-i ofere ad?post pentru a na?te. Ajunge la casa unor b?trani, Cr?ciun ?i Cr?ciunoaia, ?ns? nici ace?tia nu o primesc, spre a nu le spurca locul prin na?terea unui prunc z?mislit din gre?eal?. Nemaiputand merge, Maria a intrat ?n ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile na?terii. Cr?ciunoaia, auzind-o, ?i ?tiind ce ?nseamn? o na?tere de copil, i s-a f?cut mil? de dansa ?i s-a dus la ea, ?ndeplinind rolul de moa??. Cr?ciun, cand a aflat, s-a sup?rat ?i i-a t?iat babei mainile; apoi, ?nsp?imantat de tot ce s-a ?ntamplat, a plecat de acas?. Cr?ciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu ap?, l-a ?nc?lzit, ?i l-a dus s? scalde copilul. Maria i-a zis s? ?ncerce apa, ?i cand a b?gat cioturile mainilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase decat erau ?nainte; de la aceast? minune se crede c? moa?ele au maini binecuvantate. ?n alt? variant? a pove?tii, Maria sufl? peste mainile Cr?ciunoaiei ?i acestea cresc la loc.

Colindele de Cr?ciun

Articol principal: Colind

S?rb?toarea Cr?ciunului este anun?at? prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul ?i cu Steaua, pentru a vesti Na?terea Mantuitorului. De asemenea, o veche tradi?ie este ?mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de c?tre preo?ii comunit??ii locale cu icoana Na?terii Domnului, binecuvantandu-se casele ?i cre?tinii. Colindele de iarn? sunt texte rituale cantate, ?nchinate Cr?ciunului ?i Anului Nou. Originea lor se pierde ?n vechimile istoriei poporului roman. Evocand momentul cand, la na?terea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a c?l?uzit pe cei trei regi magi la locul na?terii, copiii – cate trei, precum cei trei magi – merg din cas? ?n cas? cantand colindul ?Steaua sus r?sare...”, purtand cu ei o stea. Ajunul Cr?ciunului ?ncepe cu colindul ?Bun? diminea?a la Mo? Ajun!”, casele frumos ?mpodobite ??i primesc colind?torii. Ace?tia sunt r?spl?ti?i de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri ?i chiar bani. Unele cantece de colindat au fost realizate de compozitori de muzic? cult?, cum ar fi: ?Iat? vin colind?torii” de Tiberiu Brediceanu, ?O, ce veste minunat?” de D.G. Kiriac, ?Domnule? ?i Domn ?n cer” de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creang? descrie ?n ?Amintiri din copil?rie” aventurile mersului cu colindele. Totu?i, dup? o citire mai aprofundat? a Evangheliilor, afl?m c? vizitatorii care veniser? cu daruri la Isus, nu erau regi, ci astrologi (numi?i pe atunci magi sau vr?jitori) veni?i din Est, probabil din zona Babilonului, controlat de par?i. ?nc? un aspect ineresant este faptul c? nu e men?ionat nic?ieri num?rul astrologilor ?i num?rul darurilor, ci doar tipul darurilor: aur, t?maie alb? ?i smirn?. Colindele, precum ?i obiceiurile colindelor sunt prezente ?i la alte popoare, ?i s-ar putea ca ele s? dateze din timpul romaniz?rii. De pild?, colinda romaneasc? ?Scoal?, gazd?, din p?tu?” exist? ?i la valoni, unde aceasta e cea mai r?spandit?, sub numele de ?Dji vén cwer? m'cougnou d'Noyé”.

Obiceiurile culinare

Timp de 40 de zile ?nainte de s?rb?tori, cre?tinii respect? Postul Cr?ciunului, care se ?ncheie ?n ziua de Cr?ciun dup? liturghie. T?ierea porcului ?n ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaz? Cr?ciunul. Preg?tirea manc?rurilor cap?t? dimensiunile unui ritual str?vechi: carna?ii, chi?ca, toba, r?citurile, sarmalele, caltabo?ul ?i nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Cr?ciun.

Cr?ciunul pe tot parcursul secolului al XXI-lea

Cr?ciun (calendarul gregorian)

duminic?	luni	mar?i	miercuri	joi	vineri	samb?t?
2005, 2011, 2016, 2022, 2033, 2039, 2044, 2050, 2061, 2067, 2072, 2078, 2089, 2095	2006, 2017, 2023, 2028, 2034, 2045, 2051, 2056, 2062, 2073, 2079, 2084, 2090	2001, 2007, 2012, 2018, 2029, 2035, 2040, 2046, 2057, 2063, 2068, 2074, 2085, 2091, 2096	2002, 2013, 2019, 2024, 2030, 2041, 2047, 2052, 2058, 2069, 2075, 2080, 2086, 2097	2003, 2008, 2014, 2025, 2031, 2036, 2042, 2053, 2059, 2064, 2070, 2081, 2087, 2092, 2098	2009, 2015, 2020, 2026, 2037, 2043, 2048, 2054, 2065, 2071, 2076, 2082, 2093, 2099	2004, 2010, 2021, 2027, 2032, 2038, 2049, 2055, 2060, 2066, 2077, 2083, 2088, 2094, 2100

Imagini specifice Cr?ciunului

• 
  Decora?iuni de Cr?ciun – Ieslea
• 
  Un pom de Cr?ciun la baza cl?dirii Rockefeller Center din ora?ul New York (SUA)
• 
  Un magazin de Cr?ciun ?n restaurantul Clifton Mill din statul Ohio (SUA)
• 
  Colind?tori de Cr?ciun ?n insula Jersey, din Marea Britanie
• 
  Un pom de Cr?ciun tradi?ional
• 
  Decor de Cr?ciun al unei case din ora?ul Dublin (statul California, SUA)
• 
  Portret modern al unui Mo? Cr?ciun, ascultand dorin?ele celor mici
• 
  Pom de Cr?ciun din interiorul unui apartament din Romania

Vezi ?i

• Tradi?ii de Cr?ciun
• Cr?ciun ?n Romania
• Pom de Cr?ciun
• Colind
• Mo? Cr?ciun
• Anul Nou
• Cr?ciunul ?n Rusia
• Stil vechi
• Stil nou

Leg?turi externe

• Materiale media legate de Cr?ciun la Wikimedia Commons
• Galerie de icoane de Cr?ciun (Na?terea Domnului), icoaneortodoxe.com
• Craciun (Despre Mos Craciun) Arhivat ?n 26 octombrie 2016, la Wayback Machine., mos-craciun.com
• Istoria celei mai vechi s?rb?tori cre?tine Arhivat ?n 1 septembrie 2014, la Wayback Machine., 22 decembrie 2007, ?tefan M?rcule?, Ziarul Lumina
• Craciun & Co., 15 decembrie 2008, Mihaela Stanescu, Descoper?
• Supersti?ii de Cr?ciun, 23 decembrie 2011, Roxana Roseti, Evenimentul zilei
• Cr?ciunul, s?rb?toare p?gan?? Arhivat ?n 24 februarie 2012, la Wayback Machine., 13 decembrie 2011, Irina-Maria Manea, Historia
• Tradi?ii bizare de Cr?ciun... Arhivat ?n 1 martie 2012, la Wayback Machine., 14 decembrie 2011, Irina-Maria Manea, Historia
• O, ce veste minunat?!, 19 ianuarie 2007, Dan Falcan, Descoper?
• Cum au furat nazi?tii Cr?ciunul Arhivat ?n 17 septembrie 2014, la Wayback Machine., 26 decembrie 2009, Revista Magazin
• Cr?ciunul - ziua ?ncoron?rilor Arhivat ?n 14 iulie 2012, la Wayback Machine., 21 decembrie 2007, Gabriel Tudor, Revista Magazin
• Cr?ciunul de-a lungul secolelor Arhivat ?n 14 iulie 2012, la Wayback Machine., 21 decembrie 2006, Gabriel Tudor, Revista Magazin
• Credinta, inlocuita de goana dupa cadouri, 23 decembrie 2005, Evenimentul zilei
• Craciunul in presa vremii, 26 decembrie 2007, Evenimentul zilei
• Schimbare - Craciun in vremuri tihnite, 22 decembrie 2006, Simona Lazar, Jurnalul Na?ional
• R?spunsuri duhovnice?ti: Tradi?iile cre?tine ?i pre-cre?tine de Cr?ciun Arhivat ?n 1 septembrie 2014, la Wayback Machine., 28 decembrie 2011, ?tefan M?rcule?, Ziarul Lumina
• Cand nu se vor mai auzi colinde, cele rele vor pune st?panire pe lume Arhivat ?n 1 septembrie 2014, la Wayback Machine., 23 decembrie 2007, Oana Rusu, Ziarul Lumina
• Cr?ciunul - s?rb?toare sfant? ?i isterie consumerist? Arhivat ?n 2 septembrie 2014, la Wayback Machine., 16 decembrie 2007, Diac. Dr. Adrian Sorin Mihalache, Ziarul Lumina
• Urarea corect? de S?rb?tori. De ce este pleonastic? formula ?Cr?ciun fericit“, 23 decembrie 2013, Sinziana Ionescu, Adev?rul

• Na?terea lui Hristos, ?n iconografia r?s?ritean? ?i occidental? Arhivat ?n 1 septembrie 2014, la Wayback Machine., 23 decembrie 2008, Augustin P?unoiu, Ziarul Lumina

Na?terea lui Isus ?n art?

• Micutii sfinti ai marilor orase Arhivat ?n 11 iulie 2012, la Wayback Machine., 21 decembrie 2006, Revista Magazin